nZEB: Cum reabilităm clădirile publice

Livrăm soluții concrete, realizabile, pentru orașe și oameni. Un newsletter dedicat orașelor verzi, ajunge lunar la tine în inbox.

Feedback | FOV, 4 - 6 Septembrie

39% din poluarea de CO2 vine de la încălzirea ineficientă a clădirilor, conform datelor de la Organizația Mondială a Sănătății. E o cifră care ne face să ne uităm serios la facem și să trecem la acțiune.

Clădirile au un rol uriaș în problemele legate de schimbările climatice, așa că nu e de mirare că oamenii devin tot mai interesați de conceptul de clădiri nZEB, adică cele cu consum de energie aproape zero.

Topicul nZEB va fi serios abordat în cadrul Conferinței internaționale de politici publice de mediu, parte din FOV, 4-6 Septembrie. Salvează data în calendar!

Redăm o conversație cu Horia Petrean, cercetător științific și președintele Cluster pRO-nZEB despre conceptul nZEB, design, arhitectură, tehnologii, materiale, implementare, costuri și economii.

Ce înseamnă o clădire nZEB și care sunt caracteristicile sale principale relevante pentru clădirile publice și de ce sunt esențiale pentru viitorul sustenabil al comunităților locale?

O clădire la standard nZEB reprezintă o clădire performantă, al cărei necesar de energie foarte scăzut sau aproape egal cu zero este acoperit în mare măsură (în România cu cel puțin 30%) din surse regenerabile, în vederea reducerii până la eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră generate prin utilizarea clădirilor. Este recunoscut faptul că fondul construit poluează prin emisiile de CO2, particule și alte substanțe care provin din utilizarea energiei în clădiri, în principal pentru încălzirea, răcirea și ventilarea spațiilor, prepararea apei calde menajere și iluminat. Prin revizuirea directivei europene privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) nZEB devine un standard de tranziție către ZEB (Zero Emission Building) care reprezintă o clădire realizată în conformitate cu principiul „eficiența energetică pe primul loc” și în care cantitatea foarte scăzută de energie încă necesară este acoperită integral de energie din surse regenerabile la nivelul clădirii sau al cartierului, ori al comunității. Viitorul sustenabil al comunităților locale depinde în mare măsură de creșterea gradului de neutralitate climatică a fondului de clădiri, iar parcursul corect este reprezentat de construirea de clădiri noi, respectiv renovarea clădirilor existente la standard nZEB și în viitorul apropiat ZEB. În acest sens clădirile publice pot și trebuie să fie un exemplu pentru comunitate.

Ce tipuri de tehnologii și materiale sunt recomandate pentru construcția și renovarea clădirilor publice în standardele nZEB?

Practic, standardul nZEB poate fi atins cu orice fel de tehnologii și materiale care asigură, în combinarea inteligentă filtrată prin bilanțul energetic și de emisii la nivelul clădirii, performanțele de izolare termică și etanșeitate la aer, aportul solar optimizat și calitatea aerului interior, necesare pentru încadrarea în limitele stabilite pentru consumul de energie primară, emisiile de CO2 echivalent și contribuția energiei din surse regenerabile la acoperirea necesarului propriu. Ceea ce contează este înțelegerea mai bună a scopului urmărit și proprietățile materialelor / caracteristicile echipamentelor astfel încât să se asigure toate exigențele esențiale, de la rezistență și stabilitate, securitate la incendiu, acustică până la economie de energie și sustenabilitate. La renovarea clădirilor existente soluțiile recomandate trebuie să fie adecvate structurii constructive și amplasamentului. Pe lângă performanțele energetice și de mediu, construcția de clădiri noi și renovarea celor existente trebuie să sprijine și utilizarea resurselor locale și posibilitatea de reparare, reutilizare și reciclare a sistemelor și produselor înglobate.

Ce surse de energie regenerabile sunt cele mai eficiente pentru clădirile publice nZEB?

Principalele obiective ale instalării de sisteme de furnizare a energiei din surse regenerabile sunt reducerea utilizării combustibililor fosili și diminuarea emisiilor de CO2. Cele mai eficiente sunt sistemele fotovoltaice, sistemele solare pentru utilizare termică (apă caldă de consum și aport la încălzirea spațiilor), pompele de căldură, centralele eficiente cu biomasă, cogenerarea pe biomasă, biogaz sau biocombustibili și generatoarele eoliene. Este important să se analizeze fezabilitatea diverselor surse/tehnologii pentru situația fiecărei clădiri și asigurarea compatibilității dintre energia produsă din surse regenerabile și energia necesară în clădire (tip de energie și profil de consum).

Cum pot administrațiile publice să integreze mai bine sursele de energie regenerabilă în infrastructura existentă?

În primul rând trebuie să se efectueze o analiză a potențialului zonal pentru fiecare sursă regenerabilă de energie și optimizarea furnizării energiei produse pentru consumul propriu al clădirii. În acest sens ar putea fi utilă prevederea unor sisteme de furnizare a energiei din surse regenerabile pentru un grup de clădiri, combinând mai multe surse (de exemplu, sistem fotovoltaic cu pompe de căldură pentru încălzirea/răcirea spațiilor sau energia solară cu energia eoliană pentru furnizarea energiei electrice). În toate cazurile prevederea de sisteme de producere a energiei din surse regenerabile ar trebui să se realizeze doar după ce necesarul de energie al clădirii/clădirilor a fost redus suficient prin măsuri pasive („eficiența energetică pe primul loc”), iar sistemele de asigurare a confortului în clădiri sunt pregătite să funcționeze la temperaturi reduse.

Care sunt costurile inițiale ale construcției sau renovării unei clădiri publice nZEB comparativ cu o clădire tradițională și ce economii pe termen lung pot fi așteptate pentru bugetele publice prin implementarea standardelor nZEB?

În principiu costurile inițiale ale unei clădiri noi nZEB sau pentru renovarea unei clădiri existente la nivel nZEB sunt mai ridicate în comparație cu soluțiile din practica de până acum, prin grosimi mai mari de termoizolație, detalii mai elaborate pentru minimizarea punților termice și asigurarea etanșeității la aer, sisteme de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii și altele, însă aceste costuri sunt parțial compensate de capacitățile instalate mai mici ale echipamentelor pentru încălzire/răcire și se recuperează în timp prin economiile de energie în exploatare pe care le generează. Astfel, din perspectiva costului total pe durata de utilizare a clădirii, atingerea nivelului de performanță nZEB se poate dovedi o soluție eficientă economic. Pentru instituțiile publice, cheltuielile foarte reduse pentru exploatarea clădirii la nivel nZEB pot crea disponibil bugetar pentru renovarea altor clădiri, fiind posibilă dezvoltarea unui mecanism de tip fond reînnoibil. Pe de altă parte, bugetele locale vor fi mai relaxate și protejate împotriva eventualelor creșteri ale prețurilor la energie.

Care sunt cele mai mari provocări în implementarea proiectelor nZEB în cadrul administrațiilor publice din România? Cum pot fi depășite aceste provocări și ce strategii recomandați?

Provocările sunt multiple: de la stabilirea corectă a criteriilor de performanță, dimensionarea adecvată a bugetelor disponibile pentru proiectare și implementarea lucrărilor de intervenție, derularea procesului de achiziție publică, evaluarea și monitorizarea proiectelor și asigurarea impactului efectiv prin asigurarea calității și performanțelor dorite, până la capacitatea tehnică și administrativă limitată. Tehnologii până acum nepopulare, cum ar fi etanșeitatea la aer, montarea ferestrelor cu punți termice minime, ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, sunt din ce în ce mai prezente pe piață, dar includerea lor în proiecte și realizarea corectă pe șantier depinde în mare măsură de calificarea specialiștilor și lucrătorilor implicați.

Achizițiile publice reprezintă o pârghie puternică pe care autoritățile contractante o pot folosi pentru a sprijini perfecționarea și recalificarea forței de muncă din domeniul construcțiilor. În proiectul nZEB Ready a fost elaborat un ghid de achiziții publice (n)ZEB pas cu pas care își propune să arate modul în care achizițiile publice pot contribui la stimularea cererii de competențe în domeniul construcțiilor, prin evidențierea măsurilor care pot fi puse în aplicare pe parcursul întregului proces de achiziție.

Administrațiile publice ar trebui să fie un exemplu în implementarea finanțărilor publice pentru clădiri noi sau renovare la nivel nZEB prin elaborarea de caiete de sarcini cadru cu cerințe detaliate și criterii de performanță ambițioase, dar și cu cerințe de verificare a acestora, cum ar fi încercarea performanței de permeabilitate la aer a clădirii utilizând ușa suflantă, conform SR EN ISO 9972 la terminarea lucrărilor și efectuarea inspecției în infraroșu / termoviziune în perioada dintre recepția la terminarea lucrărilor și recepția finală la terminarea lucrărilor.

Ce impact au clădirile nZEB asupra calității serviciilor publice și a confortului utilizatorilor? Care sunt beneficiile pentru comunitățile locale și pentru mediu prin adoptarea standardelor nZEB în clădirile publice?

Cu siguranță impactul clădirilor nZEB asupra calității serviciilor publice și a confortului utilizatorilor este unul important, prin îmbunătățirea calității mediului interior, condiții de muncă mai bune, reducerea poluării precum și ameliorarea ambientului urban. În ceea ce privește renovarea clădirilor existente, planificarea și implementarea acesteia într-un mod integrat, având în vedere eficiența energetică, siguranța seismică și alte intervenții privind creșterea calității arhitecturale conduc la creșterea eficienței costurilor, a economiilor și a performanței în ansamblu. Beneficii indirecte sunt susținerea creșterii economice și generarea de locuri de muncă, intensificarea activității economice ca rezultat al stimulării investițiilor și creării de locuri de muncă, îmbunătățirea calității forței de muncă din domeniul construcțiilor.

Puteți să ne dați exemple de clădiri publice nZEB de succes în România? Ce lecții pot fi învățate din aceste exemple și cum pot fi aplicate în contextul administrațiilor publice locale?

Un exemplu din care multe administrații locale pot extrage lecții învățate ar fi programul pilot din sectorul 6 destinat clădirilor publice prin care s-a realizat reabilitarea energetică complexă a 12 școli şi grădinițe (clădiri existente) și au fost construite 8 clădiri noi la nivel nZEB (grădinițe şi after-school).

Câteva alte exemple sunt prezentate pe scurt în materialul elaborat în cadrul Ghidului de eficiență energetică nZEB, iar Programul România Eficientă prezintă câteva exemple de bune practici privind renovarea clădirilor de învățământ la nivel nZEB.

Platforma nZEB Ready (în curs de completare) conține exemple de clădiri nZEB (inclusiv clădiri publice) și Studii de caz de clădiri publice din țări europene din care pot fi preluate idei și lecții învățate pentru administrațiile publice locale din România.

Rolul de lider pe care administrația publică locală ar trebui să îl aibă cu privire la reducerea emisiilor de carbon în clădiri este esențial și poate fi exercitat prin asumarea ambiției și implicând părțile interesate, dezvoltarea de proiecte demonstrative, comunicarea eficientă cu publicul larg, sprijinirea creării de scheme de stimulare precum și prin ajutarea la depășirea barierelor instituționale și de infrastructură.

Ai citit un newsletter despre orașe verzi pentru și despre administratori publici. Echipa care contribuie la acest newsletter își propune să discute cu toată lumea, la un moment dat, în cautare de success stories. Lunar, va adresa chestiuni care sunt urgente și necesare multor administrații locale.