• green cities
  • Posts
  • Cum rezolvăm problema deșeurilor în orașele din România?

Cum rezolvăm problema deșeurilor în orașele din România?

Răspunde: Primăria Târgu Lăpuș, Raul Pop și Green Group

Livrăm soluții concrete, realizabile, pentru orașe și oameni. Un newsletter dedicat orașelor verzi, ajunge lunar la tine în inbox.

Deșeurile, o provocare economică și de mediu pentru orașele României. Și pentru toate celelalte, de altfel. Potrivit World Bank, peste 2.12 miliarde de tone de deșeuri municipale sunt generate lunar, la nivel global. Dacă toate aceste deșeuri ar fi puse în camioane, ar face înconjurul lumii de 24 de ori.

Cum au reușit unele orașe din România să rezolve problema deșeurilor, e o întrebare la care răspunde Primăria Târgu Lăpuș, se alătură Raul Pop, expert în managementul deșeurilor și Constantin Damov, CEO Green Group.

Pentru perspectivă, Târgu Lăpuș este un mic orășel din Maramureș și un unicorn în ceea ce privește managementul deșeurilor, care colectează mai mult decât media UE (49%) și de aproape cinci ori mai mult decât media la nivel național, care e de doar 13%.

Waste managementul este un hot topic care se va regăsi în agenda FOV 2024. Notează în calendar data de 4 - 6 septembrie 2024.

Cum a rezolvat Târgu Lăpuș problema deșeurilor

Politici și reglementări

Cu siguranță cel mai important lucru a fost înființarea Serviciului Public de Salubrizare al orașului Târgu Lăpuș, din subordinea Consiliului Local, implicit cu regulamentul propriu de funcționare. De asemenea, prin HCL 17/2021 s-au stabilit o serie de măsuri pentru gospodărirea edilitară, prin care se punctează o serie de acțiuni care responsabilizează atât administrația, cât și cetățenii, instituțiile sau agenții economici.

Infrastructura de colectare și reciclare 

Pentru partea de colectare a deșeurilor, avem 3 autospeciale Mercedes Actros de 22 mc, o autospeciala Scania de 16 mc, o autospeciala Volvo de 16 mc, un camion cu rampă de încărcăre/descărcare pentru DEEE, deșeuri voluminoase, deșeuri provenite din construcții și demolări, etc., 2 măturători stradale, o stropitoare stradală, 7086 pubele de 120 l, 600 containere de 1.1 mc, 8 echipamente închise de colectare selectivă pe 6 fracții, produse în regie proprie. 

De asemenea, în cadrul Serviciului Tehnic al primăriei, avem în patrimoniu o flotă de autospeciale și echipamente care sunt folosite la activitățile specifice de salubrizare: deszăpezire, acțiuni de ecologizare, colectare și tocare deșeuri vegetale, etc. 

Pentru partea de tratare a deșeurilor municipale, am înființat o stație de sortare pentru deșeurile reciclabile, din care valorificăm peste 80% din cantitate colectată.

Implicații și motivații

În momentul începerii activităților noastre din acest domeniu, majoritatea cetățenilor au înțeles importanța colectării selective și au participat cu toată deschiderea colaborarea din partea dumnealor. Bineînțeles, a fost și este nevoie, punctual, și de sancțiuni pentru a fi respectate normativele locale pentru managementul deșeurilor, însă ne bucurăm de o comunitate destul de educată în acest sens.

Top 5 lessons learned:

  • Fii pro-activ! Du-te în sprijinul cetățeanului și oferă-i serviciile necesare, înainte să "găsească" alternative.

  •  Fii dinamic, adaptează-te la actualitate! Tocmai de aceea, am depus prin PNRR proiecte pentru construirea unui Centru de colectare cu aport voluntar și amplasarea a 17 eco-insule la nivelul orașului (proiecte în curs de implementare).

  • Nu lăsa o aglomerare de deșeuri apărută accidental să devină o mică "groapă de gunoi"! În acest sens, de fiecare dată când observăm sau suntem sesizați de existența unei asemenea zone, procedăm la igienizare și monitorizare a locului.

  • Fii deschis la implementarea de măsuri noi și benefice pe termen lung, chiar dacă pe moment se creează nemulțumire sau disconfort.

  • Ascultă de sfatul specialiștilor din domeniu, fii într-o continuă evoluție și bazează-te pe exemplele de bune practici!

Cum ar face altfel:

  •  Adoptarea de măsuri pentru neutralizarea deșeurilor menajere, fără a aștepta soluțiile centralizate (județene, guvernamentale).

  • Încurajarea promovării timpurii a colectării selective în instituțiile de învățământ, în concentrările urbane sau gospodării.

  • Implicarea mult mai directă și mai concisă în proiectele legislative, pe baza experienței noastre.

  • Identificarea tuturor soluțiilor de valorificare a oricărei fracții de deșeu.

  • Obținerea de finanțări pe domeniul managementului deșeurilor, subiect asupra căruia suntem foarte implicați, însă ar trebui o implicare și o conștientizare mai amplă la nivel guvernamental.

Cum se vede la platforma de waste management, răspunde Constantin Damov, CEO Green Group

Strategii de optimizare a proceselor de colectare

Colaborăm strâns cu municipalitățile, concentrându-ne pe promovarea colectării separate și a unei sortări eficiente a deșeurilor. Am acordat o atenție deosebită necesității eliminării contaminărilor în timpul colectării, în special când vorbim de materiale precum PET, sticlă și electronice. Prin participarea activă la evenimente și campanii, cum a fost campania Reciclăm în România organizată anul trecut de Ministerul Mediului, am intrat în dialog cu autoritățile locale pentru a evidenția faptul că reciclarea eficientă este rezultatul unei colectări și sortări riguroase. Mesajul nostru principal este că reciclarea de succes necesită materie primă de bună calitate, care poate fi obținută numai prin procese de colectare și sortare bine implementate și eficiente.

Model de bune practici: autorități și privat

Un exemplu de parteneriat de succes între GreenGroup și autoritățile orașelor pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor poate fi observat în colaborarea noastră cu Primăria Municipiului Buzău în cadrul platformei Buzău Circular. Această inițiativă a fost fondată pentru a aborda eficient problema gestionării deșeurilor încă de la rădăcini, concentrându-se pe reducerea, repararea și reutilizarea produselor înainte ca acestea să devină deșeuri. Prin intermediul acestei platforme, am lucrat împreună cu autoritățile locale pentru a dezvolta strategii și proiecte concrete care să promoveze economia circulară și să îmbunătățească calitatea mediului urban. De exemplu, unul dintre proiectele noastre de succes a fost transformarea unei zone abandonate în Parcul Grădina Drăgaica, o grădină urbană care a fost redată comunității și care aduce împreună locuitorii pentru a se bucura de un spațiu verde și de activități recreative. Totodată, am pus accentul și pe proiecte de educație la nivel de comunitate, cu scopul de a crește conștientizarea și implicarea cetățenilor în gestionarea deșeurilor.

Top 5 lessons learned în gestionarea deșeurilor?

  • Abordarea circulară în managementul deșeurilor: Adoptarea unei strategii de economie circulară este esențială pentru o gestionare eficientă a deșeurilor. Trebuie plecat de la  măsuri de reducere, reparare și reutilizare a lucrurilor înainte ca acestea să devină deșeuri.

  • Parteneriate eficiente cu autoritățile locale: Colaborarea strânsă și parteneriatele solide cu autoritățile locale sunt esențiale pentru implementarea eficientă a soluțiilor de gestionare a deșeurilor. Exemplul platformei Buzău Circular arată cum o astfel de colaborare poate duce la inițiative de succes în gestionarea deșeurilor.

  • Educație și implicare a comunității: Proiectele de educație și conștientizare în comunitate sunt vitale pentru schimbarea de comportament și îmbunătățirea gestiunii deșeurilor. O comunitate informată și implicată poate contribui semnificativ la succesul oricăror inițiative de economie circulară și management al deșeurilor.

  • Optimizarea proceselor de colectare

  • O reciclare eficientă este doar rezultatul unei colectări bune. Cu cât deșeurile sunt mai curate, cu atât reciclarea va fi mai eficientă.

  • Măsurarea și raportarea performanței

  • Este esențial să se monitorizeze și să se evalueze constant performanța sistemului de gestionare a deșeurilor.

Părerea expertului Raul Pop

Provocările orașelor

Poate părea un pic contra-intuitiv, dar părerea mea e că gestionarea deșeurilor suferă mai degrabă de lipsă de management și nu de lipsă de bani sau de lacune logistice. Gestionarea deșeurilor este mai degrabă un fenomen social necesită coagularea întregii comunități în jurul unui obiectiv comun și, adeseori, e nevoie de un lider sau de un manager de proiect care să păstreze direcția, să comunice clar și consecvent cu toți cei implicați: cetățeni, operatori, finanțatori.

Gestionarea deșeurilor se poate face eficient doar printr-un angajament pe termen mediu și lung, rezultatele apar doar gradual și orice pas în spate este foarte dificil de recuperat. O astfel de determinare și coerență e mult mai dificil de găsit și păstrat, mult mai complicat decât de cumpărat pubele și mașini de colectare.

Soluții de gestionare a deșeurilor care au avut succes în mediile urbane

Sistemul de Garanție-Returnare e una dintre soluțiile suplimentare de care avem nevoie (chiar dacă nu e gestionat de autoritatea locală). Investiții publice in repararea și recondiționarea mobilierului, electrocasnicelor sau articolelor de îmbrăcăminte ar contribui semnificativ la reducerea cantității de deșeuri voluminoase. Transformarea școlilor și instituțiilor publice în exemple - bine comunicate! - de gestionare performantă a deșeurilor ar determina alte entitatăți să preia modelul.  Și, nu în ultimul rând, o bună gestionare a datelor (cine, cât, ce a predat către colector) şi o tarifare diferențiată, astfel încât să fie mai ieftin să predăm deşeurile sortate decât amestecate, ar fi foarte utile.

Îmbunătățiri 

Pubelele, pe lângă capabilitatea lor de a "adăposti" deşeuri, sunt principalul punct de contact cu generatorul de deşeuri. Ar putea fi folosite pentru a comunica cu el și despre el, fie că vorbim despre modul în care sunt marcate, fie despre frecvența cu care sunt igienizate (care spune multe despre atenția cu care a fost făcut contractul de colectare), fie despre capacitatea pubelei de a transmite date despre generator și ce aruncă el. Un mic chip pe o pubelă poate comunica cine și când a aruncat, un cântar ne poate spune cât, un calendar respectat pentru colectare ne poate spune ce a aruncat.  Cu aceste ingrediente putem construi un sistem de "plăteşte cât arunci".

Top 5 lessons learned în gestionarea deșeurilor

  •  Nimic nu se întâmplă peste noapte.

  • Nimic semnificativ nu poate fi rezolvat de unul singur.

  • Colaborarea între cei implicați este esențială, mult mai importantă decât dotările materiale.

  • Lipsa de transparență și de comunicare  de date ne permite tuturor să fim delăsători.

  • Școlile și instituțiile publice ar trebui să fie exemple de bună practică și nu sunt. Deocamdată. Dar putem lucra la asta accelerat.

Strategii propuse dacă ai fi primar:

  • Adunăm toți actorii relevanți într-o echipă de proiect, cu un obiectiv concret (de exemplu, "să trimitem la depozitare mai puțin cu 30%, anul ăsta față de anul trecut) și definim, obligatoriu, o frecvență predefinită de întâlniri periodice a echipei de proiect, cu obiective preliminare.

  • Structurăm și procedurăm raportarea datelor, atât din punct de vedere a adunării datelor privind cantitățile și categoriile de deșeuri colectate, transportate și predate la reciclare/tratare sau eliminare, cât și interpretarea acestor rapoarte pentru a lua decizii.

  • Stabilim, împreună cu echipa de proiect, 2-3 priorități de intervenție imediată (de exemplu: miercurea colectăm plastic, publicăm calendarul de colectare pe o pagină a primăriei, comunicăm săptămânal recomandări pentru cetățeni, exemple de bună practică din alte localități sau chiar din localitatea noastră).

  • Aplicăm la finanțări nerambursabile pentru a atrage resursele necesare pentru activități complementare (comunicare-conștientizare, digitalizare, dotări suplimentare).

  • Optimizarea operațională continuă a activităților curente, în baza datelor noi obținute în activitatea curentă.

 Cum ai face diferit: 

  • Aș implica toate părțile relevante (generatori, operatori, poliția locală, autoritatea de mediu, responsabilii din primărie și ADI, ONG-uri, profesori).

  • Aș pune în centrul proiectului un sistem de raportare de date, arătate fiecărei părți implicate într-o formă relevantă pentru ea (de exemplu, cetățeanuluii trebuie să îi arăt cât de bine a făcut colectarea separată și câte amenzi a aplicat Poliția locală pentru colectare necorespunzătoare, operatorului de salubritate să îi arătăm ce reclamă cetățenii, primăriei - ce procent de deșeuri se reciclează și ce sume se preconizează că va achita către Fondul de mediu etc).

  • Aș stabili și comunica consecvent calendare clare de ridicare de deșeuri, calendare pe care nu le-aș modifica minim 2 ani.

  • Aș încuraja oamenii să folosească intensiv Sistemul de Garanție-Returnare (pentru a scoate din pubele sticlele de plastic și sticlele de sticlă, ambele scump de administrat).

  • Aș oferi 2-3 spații de lucru, gratuit, pentru activități de reparare (electrocasnice, mobilier, îmbrăcăminte).

Ai citit un newsletter despre orașe verzi pentru și despre administratori publici. Echipa care contribuie la acest newsletter își propune să discute cu toată lumea, la un moment dat, în cautare de success stories. Lunar, va adresa chestiuni care sunt urgente și necesare multor administrații locale.