Cum adaptăm orașele la 40°C?

Livrăm soluții concrete, realizabile, pentru orașe și oameni. Un newsletter dedicat orașelor verzi, ajunge lunar la tine în inbox.

Feedback 

”Nu știu cum să vă spun altfel decât că va fi cald, foarte cald și pentru multe săptămâni fără să mai avem vreo pauză cu ploaie și răcoare.” Începe Gabriel Păun o postare pe facebook. Nici nu e necesar să cercetăm, semnele sunt vizibile și ne afectează pe toți, indiferent că locuim la câmpie sau la munte.

România este lovită de un val de căldură care vine cu forțe unite dinspre peninsula Arabă și din Africa, formând astfel o cupolă de căldură ce ne va aduce temperaturi de 40 de grade la umbră.

Tot Gabriel continuă cu o serie de recomandări de cum să supraviețuim la 35 de grade: ” Va trebui să ne comportăm ca cei din țările de unde vine căldura: să evităm să ne mai deplasăm ziua (cei cu căței să iasă absolut doar noaptea) . Dacă nu putem atunci să umblăm lent, îmbracați în alb, să bem suficientă apă, să folosim umbrele, să ne umezim capul și hainele, să bem și să mâncăm rece, dușuri mai reci de temperatura corpului etc etc.” 

I-am adresat câteva întrebări să înțelegem cum putem adapta, pregăti orașele pentru temperaturi care vor depăși 40 °C.

Cum pot orașele să îmbunătățească infrastructura pentru a face față temperaturilor extreme de 40 de grade?

Cu mici excepții, prin Banat, nu am văzut eforturi consistente de adaptare a orașelor din România la clima în schimbare. O schimbare care include și temperaturi atât de ridicate încât afectează infrastructura și sănătatea publică. Cred că putem păstra așezările omenești locuibile și să evităm să devină orașe fantomă. Asta ar presupune niște realocări de bugete publice și private într-un efort comun. Ce avem în orașe? Avem peste 90% asfalt și beton în culori închise care absorb mai multă căldură decât culorile deschise. Avem prea puțin spațiu verde și în parte parte fără sol acoperit de coronamentul arborilor. Având în vedere că vegetația este cel mai important scut climatic devine logic că înverzirea este soluția. Putem înverzi clădirile vechi și noi, liniile de tramvai, străzile etc. Soluții există. Rulourile de Sedum mi se par pretabile aproape oriunde. Pe pe acoperișuri, pe liniile de tramvai. Sedum este o plapumă de vegetație omogenă cu frunze colorate tot anul, cu o mare capacitate de retenție a apei și rezistență la secetă. Îmbunătățește calitatea aerului, prin captarea particulelor de praf și a poluanților din aer. Reduce poluarea fonică. Produce oxigen, absoarbe CO2, stocând în medie 1,2 kg CO2 pe metru pătrat pe an.

Fațadele clădirilor (mai ales cele sudice greu încercate de Soare) pot fi îmbogățite cu sisteme de panouri pentru grădini verticale.

Aș insista pe culoarea fațadelor, izolația clădirilor și panourile solare. Avem nevoie de clădiri cu fațade albe sau culori cât mai deschise care absorb cât mai puțină căldură. Avem o problemă mai mare cu căldura decât cu frigul. Dacă clădirile ar fi izolate bine atunci ambele extreme ar fi ținute sub control. În orașele din România s-au izolat unele blocuri, așa cum s-au izolat cu polistiren și alte materiale poluante, cu durabilitate scăzută și eficiență energetică modestă. Mă întreb cum vor arăta blocurile izolate cu polistiren după ce vor fi lovite cu grindină de 4-5 cm.

Pentru clădirile noi recomand izolațiile din cânepă care are o eficiență energetică ieșită din comun, este durabilă și stă excepțional la capitolul amprentă de carbon. Tot pentru clădirile noi nu mai văd niciun motiv să nu se facă tranziția către pompe de căldură pentru climatizare. Dublate de acoperișuri biosolare (adică cu vegetație sub panouri), cheltuielile cu energia se vor transforma în profit. Folosesc o pompa de căldură de 7 ani, iar pe acoperiș am o putere instalată de 13,5 kWh. În casă am un acumulator de 16,5 kW în care stochez o parte din surplusul de energie de peste zi. După ce am încărcat acumulatorul mașinii, am încalzit casa, apa și am consumat tot ce mai e nevoie într-o casă normală, am un surplus anual de energie pe care primesc aproximativ 2000 de euro. Adică nu mai cheltuiesc niciun ban, dar încasez. Tehnologia poate fi aplicată atât la casă cât și la bloc.

 Ce tehnologii emergente pot fi implementate pentru a răci orașele în mod eficient în timpul valurilor de căldură?

Centura verde a orașului este cheia. Viena este cel mai bun exemplu. Are păduri mai mari decât orașul însuși pe direcțiile din care bate vântul, adică vest și nord. Aerul este mereu proaspăt oricât de cald ar fi. Și este din ce în ce mai cald. Un rol important cred că îl au și grădinile verticale.

Care sunt exemplele de bune practici din alte orașe care s-au adaptat cu succes la condiții climatice extreme?

Sunt impresionat de adaptarea practică a orașului Rosario din Argentina care se confruntă atât cu valuri de căldură cât și cu inundații. În ultimii 20 de ani au înverzit orașul, dar nu numai cu arbori, ci cu parcuri agricole în care locuitorii își produc o mare parte din hrana necesară, mai ales legume și fructe. Exemplul se rostogolește acum și în vestul Europei. Văd astfel de inițiative în Germania, Austria, Elveția, Olanda, Belgia.

Ce pot face primăriile pentru cetățeni pentru a supraviețui la 40 de grade?

Să folosească toate terenurile pe care le controlează pentru a umbri pământul cu arbori din specii potrivite regiunii și rezistenți la intemperii, inclusiv vânturi puternice. Să înceteze să mai distrugă arborii prin toaletări care sunt de fapt mutilări. Să nu mai curețe spațiile verzi de frunze. Să nu mai risipească bugetele locale pe flori care nu sunt perene. Să lase doar plantele perene plantate sau care cresc în mod natural să crească. Nu există buruieni. Natura nu creează buruieni. Natura adduce ce se poate adapta. Și odată aduse și crescute, revin și insectele și păsările cântătoare care se hrănesc cu acele insecte. Este o reacție în lanț care ajută la crearea unui ecosistem urban mai funcțional, mai plăcut. Avem nevoie și de mai multe cișmele cu apă potabilă să bem și să ne umezim corpul.

Cum pot fi implicați cetățenii în eforturile de adaptare la temperaturi ridicate în orașe?

Mă gândesc la un concurs plin de beneficii. Un concurs în care asociațiile de locatari se întrec pentru cea mai frumoasă grădină de bloc care totodată umbrește clădirea. O grădină din care nu lipsește nici bradul de Crăciun. Adică în loc să mai cumpărăm unul per apartament avem unul mare și frumos în curte pe care să îl îngrijim împreună. Un astfel de concurs are și un beneficiu de socializare. Vecinii care acum cel mult se salută vor avea ocazia să se cunoască și să colaboreze pentru un scop comun.

Citește câteva măsuri pe care le iau orașele europene pentru a se adapta la caniculă, cât și recomandările făcute de APM pentru autoritățile române.

Ai citit un newsletter despre orașe verzi pentru și despre administratori publici. Echipa care contribuie la acest newsletter își propune să discute cu toată lumea, la un moment dat, în cautare de success stories. Lunar, va adresa chestiuni care sunt urgente și necesare multor administrații locale.