Comunitati de energie din Romania. 5 modele de bune practici

Livrăm soluții concrete, realizabile, pentru orașe și oameni. Un newsletter dedicat orașelor verzi, ajunge lunar la tine în inbox.

Feedback | FOV

Comunitățile energetice încep să devină tot mai vizibile și în România, pe fondul angajamentului asumat de Europa și țările sale membre de a deveni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, dar și pentru că sunt o soluție fezabilă pentru tranziția energetică deoarece implică colaborarea dintre cetățeni, administrațiile publice locale, IMM-uri și alte organizații în generarea, gestionarea și consumul colectiv de energie.

Tranziția către surse de energie regenerabilă a fost adoptată deja de către țări membre, însă, deși autoritățile române nu dau curs obligației legale de a crea un cadru favorabil acestei noi forme de organizare, sunt peste 21 de proiecte de comunități de energie, din care 2 funcționale (Cooperativa de Energie și Între Vecini) și peste jumătate în stadiu avansat de conceptualizare sau implementare.

La finalul lunii martie, Greenpeace împreună experții în politici energetice, Corina Murafa, și în sustenabilitate, Anca Adamescu, a lansat un studiu de caz care aduce în atenție fezabilitatea și beneficiile comunităților de energie pentru România, evidențiind totodată lacunele legislative care încă împiedică implementarea lor pe scară largă.

Studiu prezintă autorităților, cetăţenilor şi comunităţilor locale instrumente şi cunoştinţe tehnice de a pleca la drum spre un proiect de comunitate de energie și propune modele tehnico-economice pentru cele mai întâlnite tipuri de comunităţi de energie dorite în România:  o comunitate de energie la bloc, o comunitate de energie într-un cartier rezidenţial nou, de case, o comunitate de energie prin parteneriat public-privat la nivelul unei comune de dimensiuni medii, o comunitate de energie la nivelul unui întreg oraş mic.

Pe lângă recomandări studiul menționează o serie de obstacole întâlnite de inițiatorii comunităților de energie, dar și o foaie de parcurs pentru autorități care să demareze astfel de proiecte. Studiul poate fi descărcat aici.

Vrem să aflăm și să facem cunoscute toate proiectele dedicate energiei eficiente pe care le-ați dezvoltat în orașele și localitățile voastre. Așteptăm studiile de caz la adresa [email protected]. Proiectele vor fi publicate pe platforma fovbv.ro

Studiu de caz: comuna Buteni

Obiectiv: O comunitate rurală care și-a propus neutralitatea climatică.

Mediu: rural, comună cu cca. 3.100 locuitori, 900 de gospodării 

Tehnologie: Panouri fotovoltaice 

Inițiativă: Mixtă (publică & privată)

Implementare: Până în prezent, s-au instalat deja panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de cca. 800 kW, acestea producând cca. 900 mWh/an.

Investiție: Pentru această investiție s-au accesat 720.000 EUR din programele AFM, la această sumă adăugându-se o contribuție proprie de 280.000 EUR. Calculele comunității indică o recuperare a investiției în circa trei ani. 

Rezultate: cca. 20% din gospodăriile comunei sunt sau vor fi în viitorul imediat prosumatori. Alături de cele 107 case care au instalat panouri fotovoltaice, urmează alte 80 de dosare care au fost aprobate în Programul Casa Verde Fotovoltaice și așteaptă deblocarea fondurilor aferente ediției 2023.

Lecții învățate: În mediul rural, cunoștințele tehnice ale primăriei în materie de energie sunt esențiale, precum și asistența acordată unu-la-unu membrilor comunității care își instalează panouri.

Studiu de caz: Ocna Mureș

Obiectiv: reducerea costurilor cu consumurile energetice și asigurarea alimentării cu energie obținută din surse sustenabile necesară iluminatului stradal, primăriei, școlilor și serviciilor subordonate administrației locale.

Tehnologie: panouri fotovoltaice

Inițiativă: granturi acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România” 

Implementare: instalarea a 1.584 de panouri fotovoltaice și a celorlalte componente ale sistemului și legarea acestuia la rețea, fiind vorba despre un sistem on grid

Investiție: Valoarea totală a grantului aprobat este de 559.100 euro acoperind 85% din costurile totale estimate ale proiectului. Cota de cofinanțare adusă ca și contribuție proprie este de 15%. 

Rezultate estimate: principalii indicatori ai proiectului sunt o producție anuală de energie electrică de 630 MWh și o reducere a emisiilor de CO2 estimată la 441 tone/an. 

Studiu de caz: Sector 6, București

Program de finanțare: JPI – URBAN EUROPE

Subiect: PED către neutralitatea climatică: transformarea cartierelor urbane existente

Tip de proiect: Cercetare aplicată și inovare/implementare

Bugetul proiectului: 979047,86

Durata proiectului: 36 de luni (01.10.2022 – 31.09.2025)

KINETIC este un proiect de cercetare care va dezvolta și testa rezultatele în a trei site-uri demo, situate în Sectorul 6 al Municipiului București, Copenhaga și Parma. Colaborarea dintre site-urile demo asigură validitatea cercetării, în ceea ce privește replicarea în diverse contexte din peisajul european și nu numai.

Studiu de caz: Oradea

Obiectiv: instalarea unei centrale electrice fotovoltaice ce va fi racordată la Sistemul Energetic Național, contribuind astfel la creșterea producției de electricitate provenită din surse regenerabile și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Implementare: Centrala electrică fotovoltaică prevede montarea a 15.168 de panouri fotovoltaice monofaciale, având fiecare o putere instalată unitară de minim 670 Wp, respectiv echipamentele electrice aferente – 48 de invertoare de 175 kW și 5 posturi de transformare ridicătoare de 1850 kVA. Puterea totală instalată a panourilor fotovoltaice este estimată la minimum 10,162 MWp.

Investiție: Valoarea totală a investiției este de 81.381.870,50 lei inclusiv TVA, din care 30.022.219,94 lei (45%) reprezintă cofinanțarea proiectului din fonduri europene, iar 51.359.650,56 lei (55%) va fi contribuția municipalității. Durata estimată de realizare este de 12 luni.

Studiu de caz: Brașov

Obiectiv: 90% din consumul public de energie electrică necesar Brașovului va veni de la noul parc fotovoltaic din Stupini 

Implementare: Centrala fotovoltaică va avea o putere electrică instalată de 20.00 MWp în curent continuu, la nivelul panourilor fotovoltaice, și de 18.00 MW în curent alternativ, la nivelul invertoarelor. Centrala va fi formată dintr-un număr de 30770 de panouri fotovoltaice, cu puterea electrică de vârf (Pp) de 650 Wp, montate pe structură fixă. De asemenea, pentru realizarea investiției, vor mai fi folosite 120 invertoare solare ON GRID, trifazate, de putere 150 kW, 3 echipamente Data Manager și 1 echipament Energy Meter.

Investiție: Valoarea contractului este de 75 de milioane de lei (75.167.795,98 lei fără TVA), o parte din  fonduri fiind asigurate prin finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Rezultate estimate: Ca urmare a realizării investiției, se va înregistra o scădere anuală medie estimată a emisiilor gazelor cu efect de seră de 21.002 echivalent tone CO2 în primul an de operare a investiției. Astfel, de la emisii cu efect de seră de 23.408,18 t. CO2 se ajunge la 2.406,18 t. CO2.

Citește și învață de la comunitățile din Spania cum au depășit problemele și au reușit să implementeze proiecte de succes. De asemnea, află cum India a maximizat potențialul energetic folosind panouri solare și sistem de irigații.

Ai citit un newsletter despre orașe verzi pentru și despre administratori publici. Echipa care contribuie la acest newsletter își propune să discute cu toată lumea, la un moment dat, în cautare de success stories. Lunar, va adresa chestiuni care sunt urgente și necesare multor administrații locale.