Ce înseamnă un oraș verde?

Corina Murafa, expert în politici energetice şi climatice şi membru al Comitetul Economic şi Social European spune că: ” Provocările energetice ale unui oraș sunt multiple. Un oraș verde înseamnă un oraș care își propune ca o proporție cât mai mare din producția de electricitate generată la nivelul orașului să fie verde, descentralizată și democratizată. Comunitățile de energie regenerabilă, în care pot participa atât cetățeni, cât și IMM-uri și autorități publice locale sunt formula ideală în acest sens. Decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire reprezintă însă cea mai mare provocare energetică a unui oraș verde. Este nevoie de termoficare în regim centralizat, dar cu surse de căldură multiple și verzi: pompe de căldură, energie geotermală, recuperarea căldurii reziduale, etc. O dată electrificată producția de energie electrică la nivel municipal, electrificarea transportului (autobuze și automobile electrice, car sharing comunitar, etc.) este calea cea mai rapidă spre un oraș neutru din punct de vedere climatic.”

Codruț Nicolau, fost bancher & executiv corporate este de părere că ”un oraș competitiv se bazează pe o colaborare continuă între mediul economic / sistemul financiar și autoritatea publică locală, deoarece dezvoltarea orașului are nevoie de finanțare și de aliniere a mediului economic la strategia consiliului local / consiliului județean. O primărie inteligentă utilizează un mix de fonduri (buget local, national, fonduri UE, etc) și transparentizează strategia de dezvoltare a orașului, implicând actorii economici în toate aspectele esențiale care contribuie la bunăstarea locuitorilor și a turiștilor (construcții și renovări, sistemul energetic local, sistemul de transport, captare de carbon, etc). O primărie modernă explică transparent mediului economic care sunt oportunitățile pe care le poate accesa în procesul de transformare a orașului, si este atentă la feedbackul primit pentru a ajusta acele acte normative care ajută mediul economic și financiar să decarboneze orașul și să îi confere noi avantaje competitive”.

Dr Lorena Axinte, doctor în Planificare Urbană și Regională și consultant de mobilitate  menționează ”exemplul superblockurilor din Barcelona care oferă câteva perspective în acest sens. În primul rând, cartierele sunt amenajate punând oamenii în centrul atenției: spații prietenoase cu rezidenți de orice vârstă, de la cei mai mici la cei mai mari, locuri de intalnire si socializare unde nu trebuie neaparat sa consumi ceva, zone verzi care permit aproprierea de natura, și sisteme de transport care ajută oamenii sa fie mai sănătoși. 

Pe langa acestea, un oraș verde are nevoie de clădiri eficiente din punct de vedere al energiei și al apei, de infrastructură pentru energie regenerabilă (panouri solare, turbine eoliene), precum și de programe de reducere a deșeurilor și sisteme de reciclare eficiente. Un oraș verde prosperă datorită unui sistem economic bazat pe economie circulară, care investește în tehnologie și inovație, în timp ce sprijină afacerile și comunitățile locale.”

Raul Pop, expert, consultant și trainer pentru managementul deșeurilor spune că: ”Vorbind despre oraș ca sumă a cetățenilor săi, putem să ne uităm la două modele de dezvoltare urbană care se suprapun în multe privințe, fiecare având însă o abordare distinctă pentru crea un oraș durabil și sustenabil: modelele “oraș verde” și, respectiv, “oraș circular”.

În mod concret, pornind de la cele trei domenii urbane cheie - clădiri, mobilitate și produse – administrația unui astfel de oraș poate promova construcția și renovarea clădirilor, obligatoriu eficiente energetic, folosind materiale reciclabile și regenerabile, poate încuraja și sprijini direct producția și consumul de produse durabile și reparabile, precum și dezvoltarea unor modele de afaceri bazate pe economia de partajare (închiriere în loc de cumpărare, de pildă), poate investi în infrastructura pentru transportul public și în promovarea alternativelor durabile de transport, cum ar fi bicicletele, scuterele electrice și car-sharing-ul.

Dar, mai important decât toate cele de mai sus, este esențial să înceapă să facă, să măsoare, să monitorizeze și sa ajusteze din mers, trecând dincolo de discuțiile în plan teoretic, estetice dar … sterile.”

Alex Opri, coordonator pentru Platforma de Mediu, spune că ”un oraș bun de trăit oferă locuitorilor săi spații comune de calitate, aer curat și liniște noaptea, posibilitatea de a te deplasa ușor în funcție de nevoi și, în același timp, acces în imediata proximitate la școli, grădinițe, instituții de cultură, piață, magazine, parcuri și ocazii de petrecere a timpului liber.

În București majoritatea grupurilor civice s-au format în jurul unui parc, fapt care arată importanța spațiilor verzi pentru a aduce oameni din diferite categorii sociale laolaltă, un soi mare cazan în care se fierbe supa comunității. ”